Valnord agricultura


Servicii 


Firma noasta se ocupa de procesarea lactatelor, consultanta in domeniu si nu in ultimul rand de procurarea si comercializarea inputurilor pentru industria lactatelor. Dupa o selectionare scrupuloasa a producatorilor de inputuri folosite in procesarea laptelui, atat cat si dupa consolidarea raporturilor cu acestia din urma, ne putem fali cu produse puse la dispozitie de lideri ai sectorului. Asadar va putem orefi zeci de tipuri de forme pentru branzeturi, cat si zeci de tipuri de cheag si fermenti folositi in industria lactatelor.



In ce priveste formele pentru branzeturi, acestea pot fi clasificate in forme cu utilizare multipla si forme de unica folosinta. Pentru o mai buna gestionare a timpului si spatiului in productie, au fost create distribuitoarele de coagul si presele pneumatice. Tot la aceasta rubrica merita mentionata posibilitatea de a crea forme personalizate sau marci din cazeina ce pot contine elemente de recunoastere ale fabricii si marcilor dumneavoastra.


Referitor la coagulanti si fermenti, trebuie sa retineti faptul ca spre diferenta de multe alte firme de profil, care va pun la dispozitie o serie de produse pe care vi le putem oferi si noi, firma noastra va da posibilitatea de a utiliza produse obtinute in mod traditional cum ar fi cheagul de miel si cheagul de ied. Cunoscatorii, si cand spunem cunoscatori, ne referim si la tehnologi dar si la consumatori, stiu ce inseamana folosirea produselor naturale si traditionale atunci cand se doreste obtinerea si consumarea unui produs de calitate superioara - inseamna totul!


Experienta ne-a invatat ca si atunci cand din motive obiective, cheagurile noastre nu pot fi folosite,  pentru a obtine rezultatul dorit , se pot folosi fermentii si adaosul de lipaza.


 


Comert cu bunatati

Lapte si produse din lapte
Laptele este un sistem coloidal format din lipide si proteine intr-o solutie de saruri, lactoza si vitamine. Laptele si produsele obtinute din el contin majoritatea substantelor nutritive necesare organismului, într-o proportie echilibrata si sunt bine asimilate de catre organism. Laptele si majoritatea produselor lactate poseda proprietati dietetice. Compozitia laptelui este diferita in functie de specia de la care provine, avand totusi pentru o anumita specie, o compozitie relativ constanta, in functie de: hrana, rasa, sezon, stadiul de lactatie, varsta si de conditia psihica a animalului.
Din punct de vedere nutritiv, laptele poate fi apreciat ca un aliment de baza, desi cantitatea de apa este relativ mare; totusi laptele contine multi factori nutritivi, dispersati in particule fine sau in solutie, fapt care contribuie la buna utilizare digestiva a acestora. Complexitatea compozitiei laptelui este atat de mare, incat el poate servi in exclusivitate pentru hrana, oferind la o anumita varsta, toate elementele necesare vietii si dezvoltarii.
Prin compozitia sa complexa si echilibrata 1 litru de lapte asigura pe zi cca. 20 % din necesarul zilnic energetic, 45 % din necesarul de proteine, 100 % din necesarul de Ca si P si 40 % din necesarul de vitamina A si D. Cu toate acestea, laptele are neajunsurile lui care constau in special intr-un aport caloric insuficient sau in aporturi neadecvate din punct de vedere biologic, al unor trofine.
Principalele calitati ale laptelui sunt: proportia mare a calciului si calitatea biologica a acestuia. Calciul se afla alaturi de elemente care favorizeaza utilizarea lui digestiva si metabolica, cum ar fi: proteine de clasa 1, lactoza, vitamina D, raport Ca/P favorabil. Laptele contine si proteine care contin toti aminoacizii esentiali, in special leucina, izoleucina si valina. Este bogat deasemenea in vitamine cum ar fi vitamina B2, retinol, vitamina K , acid pantotenic, vitamina D3 si vitamina B6.
Derivatele din lapte au proprietati nutritive foarte diferite, in functie de natura acestora. Prin bogatia in factori nutritivi si apa, laptele constituie un mediu de cultura bun, care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor, fiind un aliment perisabil. Pe langa calitatea data de factorii nutritivi prezentati mai sus calitatea unui produs alimentar
mai este data de: impresia senzoriala, factorii chimici, proprietatile fizice si nu in ultimul rand
de factorii igienici.
Factorii igienici se constituie intr-o conditie esentiala pentru ca un aliment sa poata fi
consumat de catre oameni si sa nu-i afecteze sanatatea sau chiar viata.
Continutul ridicat al laptelui in saruri minerale, in special calciu si fosfor, dar si sodiu si
magneziu, il face o sursa de nepretuit pentru buna functionare a organismului indiferent de
varsta, pentru dezvoltarea sistemului osos al copiilor, combaterea rahitismului la copii si
prevenirea osteoporozei la varstnici, motiv pentru care recomandăm consumul zilnic de
lapte pentru orice varsta. Laptele contine astfel, peste 45 de elemente minerale. Trebuie
ţinut cont, ca o cura foarte prelungita cu produse lactate si zaharoase nu este recomandata
deoarece laptele contine o cantitate mai redusă de fier.
Continutul ridicat de vitamine (peste 25: A, grupul B, C, D, PP etc) atesta din nou valoarea
hranitoare ridicata a laptelui.
In functie de continutul in smantana, laptele se clasifica in:
• lapte integral (nesmantanit, asa cum este produs de animalul producator de lapte)
• lapte smantanit total (0,1% grasime), utilizandu-se separatoare mecanice
• lapte smantanit partial (smantanit traditional prin luarea smantanei care se ridica la
suprafata laptelui sau prin normalizare)
Normalizara laptelui inseamna aducerea laptelui la un continut fix de grasime. Acest lucru se
realizeaza prin amestecarea laptelui integral cu cel smantanit. Laptele din comert este fie
smantanit, fie cu 1,6% sau 1,8% sau 2,4% grasime etc. Se gaseste si lapte cu procent mai
mare de grasime.
In funcţie de tratamentul la care este supus, laptele se imparte in:
• Lapte crud (nefiert sau nepasteurizat)
• Lapte pasteurizat ceea ce inseamna incalzirea lui in aparate speciale la o temperatura intre
63-95 grade pentru cateva minute sau chiar o secunda, in funcţie de temperatura. Prin
pasteurizare sunt distruse toate formele “vii” ale bacteriilor si drojdiilor, mai putin sporii. La
temperatura ridicata (95) sunt distruse si majoritatea vitaminelor, de aceea se practica in
industrie o temperatura mai joasa.
• Laptele fiert, este laptele pe care il fierbem noi acasa. Temperatura depaseste 100 grade si
sunt distruse aproape in totalitate bacteriile, drojdiile si majoritatea vitaminelor. Cei mai
mulţi spori sunt distrusi, dar unii spori pot rezista.
• Laptele concentrat se obtine prin eliminarea a 2/3 din apa.
• Laptele praf se obtine prin uscarea laptelui concentrat, reducandu-se apa la 3%. • Laptele omogenizat inseamna supunerea la tratamente mecanice pentru faramitarea si raspandirea omogena in masa laptelui a globuleleor de grasime. In laptele crud, globulele de grasime au diametrul de 0,5-15 microni. Prin omogenizare sunt facute si mai mici. Acest lucru face ca gustul laptelui sa fie mai bun, stimuland papilele noastre gustative pe o suprafata mai mare, dar este avantajos si tehnologic, laptele fiind mai omogen si grasimea mai fin emulsionata. Cu timpul micile globule de grasime, fiind mai usoare decat laptele se ridica la suprafaţa formand stratul de smantana.
Omogenizarea ajuta la prevenirea formarii smantanii. Laptele UHT (Ultra High Temperature) este practic laptele fiert. El este ambalat de regula in cutii de carton in conditii aseptice. In cutii de carton poate fi ambalat si laptele pasteurizat. In acest mod, laptele poate fi depozitat la temperatura camerei luni de zile fara sa se strice, insa dupa deschiderea cutiei, acesta trebuie consumat in maximum 3 zile.
Legume, fructe, cereale
Specia umana este intr-o continua evolutie, dar cel putin din punct de vedere al mancarii am pastrat in genele noastre reminescentele alimentatiei primelor antropoide, bazata pe vegetatie si mici animale. In vremurile in care primele maimute traiau in Africa si apoi in Asia, "meniul" lor era compus in principal din frunze, muguri, flori, radacini, polen, plante diverse, legume si fructe salbatice.

Atunci exista o mai mare variatie in acest domeniu decat astazi, dar treptat, prin experienta, primii oameni au invatat sa evite acele plante, legume si fructe salbatice care aveau gust neplacut sau erau toxice. Paradoxal sau nu, pe masura ce am evoluat, rolul vegetalelor in alimentatie a scazut tot mai mult, gama s-a restrans, iar carnea si alte produse au devenit esentiale.



Legumele si fructele au un rol eimportant in alimentatie, fiind surse de vitamina A, C, acid folic, minerale, reusind sa protejeze corpul si sa il apere de diverse maladii.



Nu s-au pastrat prea multe informatii despre cat de toxice sau dimpotriva sanatoase erau legumele si fructele pe care le mancau primii oameni, iar dupa milioane de ani este de presupus ca cea mai mare parte dintre acestea au disparut sau nu mai sunt folosite. In schimb astazi cunoastem tone de informatii despre fructele si legumele care fac parte din dieta noastra, de la vitamine si minerale, la istoricul plantei si cele mai bune conditii pentru a o intretine si creste. Suntem mai interesati ca oricand de efectele pozitive ale legumelor, de retete, de gust, de agricultura ecologica si sanatate, insa numarul legumelor si fructelor consumate in mod obisnuit este in scadere.



Cele mai cunoscute si cele mai gustate legume sunt spanacul, varza, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii, ceapa, mazarea, conservate sau proaspete, preparate intr-un fel sau altul, fiecare cu gustul si calitatile specifice, multe insotite de adevarate povesti. Sunt legume importante, dar si altele, in functie de zona, climat si preferinta, se pot dovedi cel putin la fel de populare. Clar este ca in special popoarele occidentale au facut o greseala reducand cantitatea si variatia legumelor din alimentatia zilnica, lipsindu-se astfel de protectia oferita de acestea. Este o adevarata alienare culinara.



Dar de ce mancam legume ? In privinta fructelor, raspunsul este clar : pentru ca sunt dulci (cel putin majoritatea). Ne place sa mancam fructe, cam orice fel de fructe, chiar daca le acceptam pe cele straine sau exotice cu oarecare ezitare la inceput. Dar legumele pot fi amare, iuti, pot avea crude un gust destul de neplacut, dincolo de vitamine, asa ca de ce sa le mancam ? In buna parte mancam legume pentru ca suntem constienti de rolul pe care il joaca in alimentatie si pentru ca unele chiar ne plac.



In esenta, omul de astazi este rezultatul unei lungi evolutii si pas cu pas si-a diversificat hrana. In urma cu aproximativ 50 de milioane de ani primii stramosi ai omului incepusera sa manance frunze, fructe, legume salbatice, seminte, vegetatie diversa. Chiar daca nu stia inca sa cultive toate acestea, le putea lua direct din natura, din locurile unde ajungea tribul. Dar insectele ramasesera o parte importanta a dietei.



In special gorilele din regiunile de munte mananca foarte multe frunze, flori, tulpini, muguri, mladite. Dar cum astfel de delicatese nu sunt prea hranitoare, gorilele sunt nevoite sa consume cantitai foarte mari de vegetale pentru a se satura. Dar cei mai apropiati de obiceiurile oamenilor de altadata sunt cimpanzeii, al caror "meniu" este apropiat de cel al oamenilor preistorici. Cimpanzeii nu sunt prea incantati de frunze si crengute, spre deosebire de gorile. Prefera mai curand sa adune mai multe frunze, pe care le mesteca sugandu-le sucul si partile gustoase, pentru a scuipa apoi fibrele ramase. Cand mediul le permite, cimpanzeii aleg intotdeauna insectele sau carnea in locul vegetalelor, dar cea mai mare parte a dietei lor este alcatuita din vegetale : muguri, fructe, maldite, frunze diverse, completate cu insecte, oua si carne, atunci cand le gasesc.



Asa ca se poate spune ca noi, in timp ce aveam ferme, culturi intinse, surse de proteine variate, pastram genetic aceasta pasiune pentru vegetale, pentru plante, legume. Unii cercetatori sustin chiar ca similitudinile genetice sunt atat de mari, incat cimpanzeul ar putea fi considerat o specie umana.



Omnivori prin definitie, in pofida preferintei multora pentru carne, ne intoarcem la legume si mai ales la fructe pentru ca le dorim. Numai ca inca de la inceput nu am avut conformatia dentara necesara pentru a sfarama si rupe fibrele vegetale mai dense, asa ca a trebuit sa ne adaptam. Oamenii preistorici aveau un maxilar suficient de puternic pentru a mesteca legumele si mancarurile moderat de tari, inclusiv insecte, pui de pasari sau soparle, in afara plantelor, ciupercilor sau fructelor.



Stomacul uman a devenit tot mai scurt, dar dimensiunile intestinului subtire au crescut, ceea ce a facut ca primii oameni sa poata digera mai usor vanatul si pestele, pe care incepusera sa le obtina. Dar in egala masura au digerat mai greu plantele, legumele, fructele, pentru ca nu mai era suficient loc pentru ca flora bacteriana sa se dezvolte asa cum trebuie. Potrivit unor cercetari, se pare ca femeile au un stomac mai lung decat barbatii, desi rezultatele testelor sunt inca destul de controversate, ceea ce ar putea fi semnul din vechime al unei adaptari fiziologice pentru consumul preponderent de vegetale. Daca atunci barbatii, cei care vanau si protejau tribul, aveau dreptul la carne, femeile erau nevoite sa se multumeasca doar cu vegetale, mai ales in perioada in care vanatoarea nu era prea reusita.



Putand trai cu un regim bazat aproape exclusiv pe carne si grasimi, cu un mic aport de plante si legume, nu inseamna insa ca este cea mai buna optiune. Un regim "excesiv" carnivor scurteaza drastic speranta de viata, iar bolile care apar sunt numeroase si grave. Plantele sunt astfel mai mult decat factori de echilibru, ajungand sa stim instinctiv ca avem nevoie de ele. Atat timp cat gustul si simtul pentru ceva nou se pastreaza nealterate de cultura de consum si fast-food, legumele raman in topul preferintelor.



Mai mult decat atat, oamenii au nevoie de mult mai multa energie pentru a-si alimenta creierul, iar aceasta energie, echivalentul a cel putin 300 kcal, trebuie sa fie sub forma de glucoza. Aceasta "ratie" de energie poate fi usor gasita in legume si in unele fructe, in functie de caracteristicile fiecareia.
Mancare si bautura
Mâncati, beti si va veseliti (Eclesiastul 8,15, dupa Solomon)

Statistici de utilitate

Cheag de ied - Astro - natural 100%
Cheag de ied - Astro - natural 100%
Palnie cu sita pentru strecurat laptele – P15330 100%
Forme si alte elemente 100%

Cele mai bune oferte

Palnie cu sita pentru strecurat laptele – P15330

1250bucata
  • Robusta si de calitate
  • Usor de manipulat
  • Usor de igienizat
  • Sita (elementul filtrant) usor de schimbat si igienizat

Cheag de ied - STANDARD

3150kilogramul
  • Fara conservanti
  • Titlu 1:10.000
  • Solubil in apa
  • Conservabil mai mult de un an

Forme si alte elemente

080pe bucata
  • Forme
  • Palnii
  • Site
  • Preturi competitive

Cheag de ied - ASTRO

3150kilogramul
  • Fara conservanti
  • Titlu 1:10.000
  • Solubil in apa
  • Conservabil mai mult de un an